Tot incerc sa nu neglijez aceasta sectiune de oldies dar, in ultima vreme, sunt bombardat cu noutati, astfel ca nu prea mai am timp si de ea. Asa ca iau o pauza de prospaturi si m-am hotarat sa va readuc in memorie una dintre cele mai importante trupe pentru death metal-ul american si nu numai – Monstrosity. Imperial Doom este albumul de debut al americanilor si a aparut in 1992, intr-o perioada de aur in care death-ul era la mare cautare. Si ce debut, oameni buni! Unul de mare clasa si care demonstreaza efervescenta creatoare a acelor vremuri. Ce mare branza – un alt album death, au sa spuna multi. Uite ca treaba nu sta chiar asa. Din noianul de trupe de profil care populau scena americana, Monstrosity a reusit sa se detaseze destul de clar inca de la acest album de debut. In primul rand frapeaza tehnica afisata de trupeti, un lucru destul de rar intalnit in metalul greu al acelor timpuri (de fapt nu prea e de mirare pentru ca avem de-a face cu fosti membri ai unor trupe ca Atheist sau Malevolent Creation).In al doilea rand, sunetul foarte clar pe care il are discul. Poti auzi perfect fiecare riff de chitara, fiecare bataie de toba, bass-ul iese in evidenta la tot pasul, iar voce lui George Corpsegrinder Fisher este chiar inteligibila. Acest lucru i se datoreaza in proportie covarsitoare legendarului Jim Morris care a mixat aproape perfect albumul in celebrele Morrisound Studios. Si ca o mica paranteza, ma disper iar cu gandul la cata nevoie au trupele noastre de existenta in spate a unui inginer de sunet capabil.

Revenind la oile noastre, Imperial Doom beneficiaza de o sumedenie de riff-uri rapide si agresive, intrerupte la timp de altele mai balansate cu influente din zona thrash. Este un produs tehnic, dar nu acel gen de tehnicitate afisat doar de dragul demonstratiei ci pentru a da consistenta si complexitate pieselor. Nimic nu este exagerat, iar totul se desfasoara conform unui plan foarte bine pus la punct. Daca nu ai stii ca e un album de debut, ai putea paria ca baietii au in spate cel putin 10 ani de cantat impreuna. Cateodata stau si ma intreb cum naiba au putut sa apara intr-un timp destul de scurt, atatea trupe valabile de death metal, mai ales in „Mecca” Tampa Bay, Florida. Un fenomen extraordinar acest gen metalic in anii '90! Iar m-a palit melancolia, iar trag un oftat prelung si revin in vremile noastre pentru a mai face o mentiune referitoare la Imperial Doom - partile de bass care se aud puternic fata de alte produse de gen dar, mai ales, cele de tobe care sunt absolut devastatoare. Lee Harrison bate in toate felurile posibile – slow, tehnic sau super-rapid – o adevarata lectie de „drumming” care, pur si simplu, te face sa-ti dai cu barda in cele mai pretioase bijuterii pe care le detii. 

Cam atat am avut de spus despre acest album care, inca de la aparitia lui, era menit sa devina un clasic al death metal-ului. O mostra de brutalitate calculata in cel mai pur stil old-school, venita din partea unei trupe intrata definitiv in galeria marilor nume din metal-ul greu. Puneti mana si ascultati-i pe cei de la inceputuri pentru a-i intelege mai bine pe cei de acum! Piese de rezistenta: Definitive Inquisition, Immense Malignancy, Vicious Mental Thirst, Darkest Dream.

Tracklist :

1. Imperial Doom
2. Definitive Inquisition
3. Ceremonial Void
4. Immense Malignancy
5. Vicious Mental Thirst
6. Burden of Evil
7. Horror Infinity
8. Final Cremation
9. Darkest Dream