![]() |
|
|||||
|
USBM WARNING: Ce inseamna promovarea unui album pentru Trent Reznor? Inseamna sa creezi un intreg lant de indicii prin care descoperi ceva la coperta cd-ului sau chiar la cd, ca pe urma sa sari intrigat din site'uri in alte site'uri in alte site-uri. Inseamna sa lasi cateva memory-stickuri USB prin toalete la diverse concerte, care sa aiba drept continut piese de pe noul album, piese trase impecabil. Inseamna sa pui pe site-ul propriu un trailer destul de neclar, inseamna sa dai la radio o piesa la fel de putin neclara ca titlu, inseamna sa lasi pe myspace la final tot albumul la streaming. Dar cel mai tare gasesc cd'ul facut in asa fel incat la temperaturi obisnuite, destul de reci, sa fie complet negru pe fata, iar cand este incazit sa devina alb si in loc de titlu sa apara diverse linii si alte asemenea, plus siruri de 1 si 0 precum si copyright-ul. Albumul de fata, despre care spuneam mai sus ca a fost intens promovat, este unul conceptual, cu toate ca ne este lasat putin la latitudinea noastra cam care ar fi conceptul. Ar putea fi vorba despre sfarsitul lumii, sau despre conspiratii prin care guvernul SUA incearca sa stapaneasca lumea. Oricum tot acest pachet de promotie, muzica si prezentare este si se incadreaza exact in ideea de industrial, cu toate ca nu veti gasi sonoritati ca in “Underneath The Skin” sau “Head Like A Hole”. Nu, acum in 2007 soundul NIN este pe undeva mai lent, parca special incetinit, si marturisesc ca la primele ascultari nu prea mi-a placut nici o piesa. Ulterior am inceput sa aud cate ceva cunoscut, un acord aici, un efect acolo, m-am putut agata de ceva, si usor-usor am inceput sa-l simt. S-ar putea si ca timpul trecut de la ultima creatie mai serioasa din partea Nine Inch Nails sa fi avut ceva de spus in aceasta directie. Sau poate ca depinde si de starea de moment, pentru ca albumul nu este foarte prietenos cu stimatul ascultator, piese care sa placa din prima fiind destul de putine. Compozitional, Reznor imi lasa impresia unui om ceva mai in varsta, dar cu o minte inca tanara, dar care totusi este marcata de experienta anilor stransi in buchetul vietii. Se intampla ca acest album este parca un fel de rezumat al intregii cariere muzicale, avand si piese mai lente, aproape ambientale, dar si din cele cu rifuri si parte ritmica specifica, pur industriale, din perioada mai veche, piese imbracate in maieu plasa si pantaloni de piele bagati in bocanci. Dupa intense ascultari si chiar daca sunt convins ca mai am ceva de mestecat la el, “Year Zero” nu mi-a provocat nici un sentiment de exaltare sau senzatia ca ma aflu in fata vreunui geniu. Dar de fapt muzica NIN nu mi-a inspirat niciodata acest gen de simtaminte, adica intodeauna mi-au placut intai si intai si cel mai mult pentru cum insira ei sonoritatile, nu pentru ce transmit ei prin in versuri, mai degraba aceste versuri fiind o completare destul de fireasca, chiar daca acum s-a fost realizat si un concept. Inchei aici si indraznesc sa va recomand sa ascultati muzica si sa meditati la ce va produce propriul creier in acele momente, iar ce recita sau ce canta Raznor sa puneti intr-un plan secundar si pe undeva sunt convins ca asta ar vrea si el. Ca piese deosebite plusez cu tot albumul. Your time is tick-tick-ticking away… 9 / 10 Playlist : 1 Hyperpower!2 The Beginning Of The End 3 Survivalism 4 The Good Soldier 5 Vessel 6 Me, I'm Not 7 Capital G 8 My Violent Heart 9 The Warning 10 God Given 11 Meet Your Master 12 The Greater Good 13 The Great Destroyer 14 Another Version Of The Truth 15 In This Twilight 16 Zero Sum | ||||||