Piatra de temelie in materie de metal extrem, trupa cu poate cel mai insangerat trecut, Mayhem, aduce iubitorilor de violenta sonora si dramatism inca o picatura de acid pe rana deschisa.
Dupa ce in 1994 au definit stilul black metal cu „De Mysteriis Dom Sathanas”, lucrurile au luat o intorsatura cel putin ciudata odata cu revenirea primului solist vocal Sven-Erik Kristiansen (Maniac) si prin aparitia, in anul 2000 a mult hulitului „Grand Declaration of War”, album experimental si in opinia mea total nereprezentativ trupei. De mentionat este si Ep-ul „Wolf's Lair Abyss, realizare extrem de brutala cu mai multe elemente death metal decat black, considerata de grup prefata lui GDOW. Din fericire sunt extrem de putine puncte comune intre cele doua. In 2004, Chimera, mai reuseste sa stearga din rusinea GDoW printr-o maniera atat compozitionala cat si interpretativa foarte apropiata de WLA.

Anul 2007 aduce insa o multime de surprize placute sub un singur nume, „Ordo ad chao”, revenirea titanului ungur Atilla Cshihar cat si stilul muzical puternic ancorat in trecutul De Mysteriis Dom Sathanas. De la primele momente suntem adanciti intr-o atmosfera intunecata in care nu razbate nici pic de lumina, o calatorie spre cele mai obscure locuri („A Wise Birthgiver”). Cu „Wall of Water” cei mai batrani fani Mayhem vor simti cum li se ridica usor firele de par de pe maini, aceasi voce bolnava, tanguietoare si „evil” a lui Atilla este din nou prezenta, perfect integrata partilor devastatoare instrumentale. Foarte interesant in ceea ce priveste „Ordo Ad Chao” este amplificarea treptata a sentimentului de prezenta malefica, sugerata atat prin soapte, strigate deznadajduite cat si prin note stridente avand ca fundal o percutie ritualica. Ca si pana acum rolul lui Blasphemer este minimal, mai mult de acompaniament, neimpresionand cu pasaje tematice sau solo-uri. Lucrurile stau cu totul altfel in cazul lui Jan Axel Bromberg (HellHammer) ce are pe aceast nou material o evolutie de zile mari, partitura tobelor jucand rolul decisiv alaturi de voci.
Un plus la capitolul atmosfera este adus si de interludiile ambient existente in aproape toate piesele in deosebi pe „Illuminate Eliminate”. Final apoteotic cu „Anti” cea mai in violenta si rapida dintre toate, rupta parca din monstrosul „De Mysteriis Dom Sathanas”.

Primitiv 100% - de exceptie.

9/10

1. A Wise Birthgiver
2. Wall Of Water
3. Great Work Of Ages
4. Deconsecrate
5. Illuminate Eliminate
6. Psychic Horns
7. Key To The Storms
8. Anti