This text is replaced by the Flash movie.
  [home] [editorial] [forum]  
  [cronici concerte]
[recenzii de disc]
[interviuri]  
News
Concerte viitoare
Highlights
Editorial
Recenzii de disc
Cronici concerte
Galerii foto
Interviuri
Arhiva concerte
Contact


AC/DC la Bucuresti

16 mai 2010

Agalloch / Alcest - Elite Dark Metal Evening

detalii aici

MetalFest Austria - 12 - 15 mai 2010

detalii aici

Campania Black-Cat

Detalii

Site-uri partenere:

Inopia - Monuments of Sadness


data: 14 Aprilie 2009

Sunt putine formatii despre care pot spune ca m-au impresionat de la o prima auditie. Si, in mod normal, exista un element anume care declanseaza acea stare de interes. In cazul de fata insa nu as putea sa ma pronunt care anume a fost. Imbinand varietatea instrumentala cu cea melodica, talentul cu pasiunea pentru muzica, Inopia a reusit sa se ridice intr-un timp scurt din grupul de trupe tinere de metal din Romania.

Primul material discografic al trupei se intituleaza “Monuments of sadness” si contine un repertoriu de sase piese, si anume:

1.Empire Falls
2.Requiem
3.Beyond Castel's Walls
4.Tribute
5.Abigor
6.Epitaph

Empire Falls are un debut ritmat, bine pronuntat, atat instrumental cat si vocal. Impletirile epice confera varietatea specifica trupei, si de asemenea, alternanta ritmica lent/rapid pun in lumina cand un instrument, cand altul, cand vocea masculina, cand cele feminine. Requiem continua in acelasi spirit, fiind un pic mai accentuata din punct de vedere dramatic. Clapele au un efect deosebit la inceputul piesei, fiind urmate de solo-uri decise de vioara/chitara.

Beyond Castle’s Walls are o abordare mult mai suava, vocile feminine conferind o atmosfera deosebita intregului pasaj. Daca mai tineti minte ce va ziceam la inceput, in legatura cu varietatea, va veti da seama ca un ritm rapid pandeste dupa colt.

Melancolia este anuntata inca de la inceput in cadrul piesei Tribute, aceasta fiind subliniata de solo-ul grav al viorii. In ciuda alternantei melodice, sentimentul este pastrat de-a lungul intregii piese.

Abigor este probabil cea mai “suparata” de pe album, urmarind un fir epic povestit in cadrul versurilor. Vocea masculina este impunatoare, cu atat mai mult in aceasta piesa.

 In final, Epitaph pastreaza atmosfera “de poveste” a albumului, accentuand-o pe alocuri si continunand alternanta epico-melodica. De asemenea, ideea de la care a pornit piesa este inedita, citatul “My soul has gained the freedom of the night” (E.Bibesco) fiind principalul motiv de inspiratie.

In concluzie, un album deosebit, scos de o trupa care promite multe. O mica nota personala, mi-ar placea ca vocile feminine sa se auda putin mai tare. 
 

 Katzy (Ioana D)

voteaza recenzie   trimite link prin YM
recomanda unui prieten comentarii
no, gigi...
io tot gigi is :))
gigi ne-contra :)
re: offf frate
off frateeee
definitie recenzie
wtf?!
?
hm
ce-i asta?
titlu
comentariu
introdu textul din imaginea alaturata
 

ne rezervam dreptul de a sterge comentariile care nu folosesc un limbaj corespunzator sau care reprezinta atacuri personale, jigniri, acuzatii la adresa altor persoane, precum si acele comentarii care fac dovada unor acte de rasism etc.