O sa incep acest interviu prin a-ti povesti o intamplare amuzanta: acum cateva zile, una dintre prietenele mele mi-a spus: hey, am primit un album nou al trupei Goryptic. Ai auzit de ei pana acum? Nu stiu daca sa incep sa le ascult albumul sau nu pentru ca nu prea stiu la ce sa ma astept! Si eu i-am zis: Da, le-am auzit demo-ul din 2005 si mie mi-au placut asa ca ar fi cazul sa asculti albumul.
Insa trecand peste asta, inca sunt multe persoane care nu stiu mai nimic despre voi, asa ca o sa te rog sa-mi povestesti cam ce ati facut voi pana acum ca si muzicieni!
Da, cred ca sunt destul de multe persoane care inca nu au auzit de noi. Trupa Goryptic a fost fondata in anul 2005, insa totul a inceput mai demult, din 2000, odata cu Heresy. Heresy era o trupa de Thrash/Death si era formata din aceeasi membri si am lansat un CD alaturi de prietenii nostri de la Trepan' Dead in 2002, urmat de un MCD intitulat "Psychotic Carnage". In decursul acestei perioade de 5 ani, am participat la cateva festivaluri in Franta, dar si in afara tarii si am impartit scena cu trupe precum Spawn of Possession, Disgorge (Mex) or Sanatorium.
Anul 2005 a luat o alta intorsatura. Noul material a fost mult mai brutal si mai tehnic si am vrut sa avem si un nume pe masura, tocmai de aceea am ales numele de Goryptic in septembrie 2005. Dupa cateva luni, am lansat si CD-ul nostru promo, ce a continut 2 piese tocmai pentru a ne face putin cunoscuti si a da nastere unei noi “boli” si asta s-a si intamplat caci am primit niste review-uri foarte favorabile. In 2006 am lucrat la noul material tocmai in scopul de a-l lansa in format full length in 2007. Nu am incetat sa cantam live si probabil de aceea ni s-a si oferit sansa de a canta alaturi de Benighted, Emeth etc si a fost absolut minunat!
Si iata-ne in 2007, in fata lui “From Blast to Collapse” care abia a fost lansat acum cateva saptamani. Review-urile pana in momentul de fata sunt ok, asa ca momentan lucrurile merg destul de bine!

Dar de ce anume v-ati schimbat numele in Goryptic? Ce inseamna el cu adevarat?
Noul nume trebuia sa fie unic (nu vroiam sa mai existe si alte trupe care sa aiba o astfel de denumire), asa ca cea mai buna metoda de a ajunge la scopul propus a fost sa ne cream noi insine unul. Goryptic este un mix intre “gore” si “cryptic” si cred ca ni se potriveste de minune, mai ales datorita apropierii noastre de gore.

Inca imi amintesc de demo-ul vostru din 2005, care desi a continut numai 2 piese, mie personal mi-a placut pentru ca stiam ca ceva nou si mai bun avea sa urmeze si asta s-a si intamplat in 2007 odata cu lansarea albumului “From blast to collapse”. Titlul in sine ne poate oferi cateva indicii despre ce anume urmeaza sa descoperim in cadrul materialului, dar pana sa incepem acesta conversatie despre album in sine, am sa te intreb de ce anume ati ales sa re-inregistrati cele doua piese de pe demo? Nu erati complet satisfacuti de rezultatul de atunci?
In primul rand iti multumesc! Ma bucur sa aud ca ti-a placut cd-ul promo. Am fost satisfacuti de ambele piese, insa am decis sa le re-inregistram tocmai pentru a beneficia de un sound mai bun. Nu ne-am gandit la inceput ca ele vor fi incluse si pe un album full length. Goryptic si-a inceput de fapt evolutia prin intermediul acestor 2 piese, asa ca era oarecum normal sa le includem si pe primul album.

Ok, momentan ne confruntam cu un univers mult mai brutal si lucrul care imi arata ca am perfecta dreptate cu ceea ce am afirmat este in primul rand titlul albumului- e vorba cumva de blast beats pana la lesin? (nu fac nici o referire la tobosar acum…)
Nu chiar pana la lesin haha!!
Mai intai am creat coperta, asa ca trebuia sa gasim un titlu care sa se si potriveasca destul de bine cu coperta. Am petrecut destul timp cautand ceva potrivit, chiar prea mult as spune eu, insa in final am gasit ceva destul de ok! Iar legatura dintre piese, coperta si titlu este una destul de puternica!

Sa inteleg ca nu lesini pe scena…
E un secret! Te rog sa nu imprastii stirea ha ha

Primul pas din cadrul acestei lumi brutale si prima impresie gresita, caci mi-am spus: ok, lucrurile nu pot fi mai brutale decat erau pe demo. Faptul ca am inceput ascultarea materialului m-a facut sa realizez cat de mult gresisem si cata manie exista acum sound-ul vostru, iar “Stupid Spoiled Whores” este prima agresiune cu care luam piept. E ca un fel de protest sau…?
Nu este un protest, este doar un comentariu vis-a-vis de ceea ce se intampla momentan in societate. Ca sa fiu sincer, in perioada cat am inregistrat partea de tobe m-am uitat foarte des South Park doar pentru a ma relaxa putin si unul din episoade trata tema curvelor proaste si rasfatate precum Paris Hilton. Dimineata urmatoare, chiar inainte de a inregistra partea de tobe, am scris textul si a fost oarecum usor. Ha ha…
Apoi Dam, vocalistul nostru, a facut cateva modificari si totul a fost gata. Multumim tuturor doamnelor ce ne-au servit drept sursa de inspiratie!

Poate ca Paris Hilton va va da in judecata la Paris !
Haha poate, o sa vedem; ar fi o reala problema daca s-ar intampla asta pentru ca nu prea avem bani sa platim avocatii, insa am avea parte de multa promovare, ceea ce e excelent; poate va trebui sa re-lansam acest full length.

Dupa audierea acestei piese m-am oprit putin pentru ca am realizat ca vor urma si alte brutalitati, asa ca pentru o clipa doar am aruncat o privire asupra titlurilor urmatoarelor piese si incepand cu „Ill- treated”, „Internal conflict” sau „Bloody Ophiuchus”, am simtit ca muzica merge mai departe de acea linie a brutalitatii si a agresivitatii. Care este de fapt mesajul ce se ascunde in spatele fiecarei piese si cam care ar fi lucrul ce ar putea defini albumul pe de-a-ntregul?
De fapt nu exista un mesaj clar. Ideea este aceea de a te simti bine in momentul cand asculti materialul si de a-ti placea munca noastra, dar asta desigur, depinde de gusturile muzicale ale fiecaruia. Lirica se confrunta cu lucruri diverse, dar in primul rand cu bolile mintale. De exemplu, Circle Pit se refera la Underground. De aici iti si dai seama ca nu exista o tema comuna pentru toate piesele, e ca o fotografie la minut!
Insa pentru a defini albumul ca un intreg, aceasta se poate face mai mult prin muzica decat prin versuri. Asa ca am aplicat aceasta teorie si pentru “From Blast To Collapse”. E ok?

Facand o selectie la intamplare, urmatorul pas pentru mine a fost „Visceral Hate”, care este de asemenea si cea mai scurta compozitie de pe album, insa si cea mai “suparata” din punctul meu de vedere. Pacat ca nu pot intelege mare parte din lirica pentru a avea o imagine de ansamblu asupra piesei, insa poate imi poti spune tu mai multe lucruri referitoare la acest aspect!
He he. Nu e o intrebare deloc usoara!
“Visceral Hate” este una dintre cele mai vechi piese pe care am scris-o. A fost conceputa inainte de”Malformed Pig Fetus” si “Stacking Stillborn”. Dupa cum ai afirmat si tu, este cea mai scurta compozitie de pe album, iar tensiunea este prezenta inca de la inceput si pana la final. Lirica se refera din nou la boala, mai exact la paranoia. Este foarte greu pentru mine sa-ti dau mai multe detalii pentru ca nu am textul in fata, dar cred ca ti-am explicat cam care este ideea globala.

„Eight Shitty Hours & a Happy Slaughter” este una din favoritele mele, iar inceputul pare extrem de sinistru, dupa care totul devine mult mai puternic si mai death-metal. Cred ca mergand in ritmul asta, multi nu v-ar face fata. Brutalitatea ia amploare cu fiecare piesa. Unde aveti de gand sa ajungeti in ritmul asta?
Haha, nici noi nu stim! Vom vedea unde anume ne va duce brutalitatea! Nu ne facem nici un fel de planuri sau ceva de genul asta, doar cantam muzica ce ne place si odata cu “From Blast To Collapse” suntem exact unde ne doream. Dar, cu sigurnata multe lucruri pot fi imbunatatite, putem fi mai rapizi sau mai tehnici, poate chiar mai catchy, dar totul trebuie sa beneficieze de o anume proportie.
Inca nu am inceput sa lucram pentru noul material, insa curand o vom face si probabil si urmatorul material va urma oarecum calea lui “From Blast To Collapse”.
“8 shitty” nu este ultima piesa pe care am compus-o, caci daca te uiti la structura piesei o sa observi ca aproape o poti divide in 2 alte piese. Chiar nu stiam care va fi reactia publicului cand aceasta piesa urma sa fie cantata live, insa pana in momentul de fata, reactiile publicului au fost favorabile, ceea ce inseamna ca si live, aceasta piesa isi pastreaza acea parte catchy.
Ultima piesa compusa a fost “Stupid Spoiled Whores” care este complet diferita fata de piesa amintita mai sus, asa ca dupa cum ti-am spus si mai devreme, noi nu urmam nici un fel de reguli, facem doar ceea ce ne place.
Sa vedem ce anume ne va rezerva viitorul!

Nu o sa mai fac nici un comentariu referitor la piese pentru ca este de ajuns sa le asculti o data si devii oarecum dependent. Insa exista un lucru care mi-a atras atentia si anume acele riffuri gen Six feet under si de accea te intreb: au fost ei cumva sursa voastra de inspiratie in momentul in care ati creat trupa si ati decis sa mergeti pe calea death- metal-ului?
Da, legat de piese, oamenii pot sa asculte “Circle Pit” si “Eight shitty hours” chiar pe website-ul nostru (www.goryptic.com) sau pe Myspace (www.myspace.com/goryptic). Acum, legat de intrebarea ta: cand am creat trupa Heresy, noi eram fani Pantera!! Apoi am mai crescut si am intrat in lumea death metal-ului prin intermediul unor trupe precum Cannibal Corpse, Morbid Angel, Goratory, Dying Fetus, Skinless, Spawn of Possession. Acest ultim pas a fost cu adevarat important si face parte din crearea trupei Goryptic.
Nu am fost niciodata fani Six Feet Under, dar de ce nu? Fiecare percepe muzica in felul sau!

Au fost cateva pasaje care mi-au amintit de ei, insa nu v-am comparat cu ei…
Nu; nici o problema! De obicei suntem comparati cu Cryptopsy , acum cu SFU, dar prefer Cryptopsy- tobosarul este mai bun haha…

Hai sa evadam putin din atmosfera brutala, adica cea pe care „From blast to collapse” ne-o propune si o sa incerc sa indrept conversatia catre o arie diferita: de ce a durat atat de mult sa lansati acest CD pe piata?
A durat foarte mult procesul de scriere a materialului, apoi a durat mult crearea copertii si a bookletului, plus de asta albumul a fost produs de catre noi si a fost greu sa ne descurcam cu banii. Am vrut sa fie un proces mai lent, dar fara greseli, astfel ca sa nu avem nici un fel de regrete. Desigur, albumul full length nu este perfect, ar mai fi multe de schimbat, insa este un produs de calitate.

Cam care ar fi lucrurile pe care ai vrea sa le schimbi la disc daca ai avea posibilitatea?
Probabil cateva parti de tobe, poate chiar si niste parti de vocals sau riffuri in asa fel incat totul sa se indrepte catre o directie mult mai buna. Este foarte greu ca noi sa fim multumiti, dar pentru moment a trebuit sa oprim acest proces si sa ne indreptam gandurile catre urmatorul pas pe care trebuie sa-l facem.
Poate ca as modifica un riff in asa fel incat sa obtin ceva mai catchy sau poate as include mai multe sau mai putine blasturi… depinde. Este greu sa-ti spun asta acum; trebuie sa ascult albumul si sa-ti spun: uite as schimba asta cu asta, pentru ca probabil asa ar suna mai bine. Totul este valabil si pentru chitara, bas si vocals. Intelegi unde vreau sa ajung, nu?

Daca te-ai situa in randul fanilor, cum ai descrie trupa Goryptic, daca ai asculta albumul „From blast to colapse” pentru prima data?
O intrebare a dracului de grea! Probabil as spune ca suntem gay!! Nu, glumesc.. as descrie Goryptic ca fiind o trupa de brutal death in stil american care beneficiaza de blasturi rapide, riffuri tehnice si catchy. Dar parte buna pentru cei ce citesc asta este ca pot sa asculte piesele direct de pe site-ul nostru si sa-si formeze propria opinie!

Urmatoarea mea intrebare este cea pe care prefer sa o pun la o anumita perioada de timp: crezi ca death metal-ul este cea mai buna maniera prin care voi va puteti exprima furia din interiorul vostru?
Nu, nu cred ca este cea mai buna modalitate, insa este o posibilitate! Exista mai multe modalitati prin care sa-ti poti exprima furia sau anumite sentimente. Muzica este una, la fel si arta.
As spune ca este oarecum simplistic sa reduci death metalul numai la furie. Death metal-ul este o muzica brutala, dar care iti permite o alternanta a sentimentelor: de la fericire, la furie sau dragoste.

Fiecare trupa are propria ei viziune asupra lucrurilor, propria ei modalitate de a crea si de a pune in scena un show, insa cum ai descrie tu death-metalul in maniera ta?
Ouch ; death metal-ul si faptul ca noi putem canta reprezinta o maniera de a ne relaxa. Faptul ca putem canta inseamna ca avem posibilitatea de a intalni o multime de oameni, de a putea canta live, de a imparti scena cu alte trupe minunate si plus de asta, inseamna ca putem calatori. Noua ne place sa cantam si sa compunem, iar acestea se datoreaza death metal-ului si muzicii in general.

Odata ce nu am avut ocazia sa va vedem live pana acum, cam la ce ar trebui sa ne asteptam de la un show live al vostru?
Veti avea ocazia sa vedeti patru oameni care se simt bine, carora le place ceea ce fac si care transpira la greu! Iar totul va fi invaluit intr-un val de brutalitate si blasturi!

O intrebare mai amuzanta: daca ai avea ocazia sa transmiti toate aceste mesaje printr-o alta cale decat muzica, ce anume ai alege si de ce?
Muzica este pentru mine singura modalitate prin care pot face asta si nu cred ca pot transmite mesaje in alt fel. Nu prea ma pricep la altceva si aici ma refer la arta. Deci, daca ne vom lasa de muzica, alt mesaj nu va mai aparea din partea noastra, va fi doar o tacere lunga.

O tacere goryptica?
Exact!

Stiu ca planuiti mai multe lucruri, insa as vrea sa stiu mai multe legate de niste viitoare concerte sau orice altceva va propuneti sa faceti in viitor!
In luna februarie am cantat la ultima editie a festivalului Soul Grinding Fest alaturi de Inhumate, Emeth, Epitome, Infest si multi altii!! A most minunat si ne-am simtit foarte bine pe scena, dar si in backstage alaturi de celelalte trupe. Legat de planurile de viitor: vom canta in Olanda alaturi de Godless Truth in aprilie si in august ar trebui sa fim prezenti in Ucraina si apoi in Elvetia alaturi de Gorgasm, Immolation, Blockheads si multi altii.

Daca ai privi inspre viitor, unde anume ai situa trupa Goryptic in 10 ani de acum inainte?
10 ani…foarte departe. Stii ca toti avem 24 ani, cu exceptia basistului nostru Jon care are 27 de ani si inca nici unul dintre noi nu are copii. Poate ca in 10 ani de acum incolo lucrurile se vor schimba, poate ca o parte din noi vom fi casatoriti, sau vom fi ocupati cu munca. Poate ca lucrurile se vor complica odata cu trecerea anilor. Sper ca Goryptic sa ramana in continuare ferma pe pozitii, sper sa lansam multe albume si sa avem parte de multe turnee, insa cred ca visez putin!
Vom vedea ce se va mai intampla!

Brutalitatea a luat sfarsit pentru ca si intrebarile mele s-au terminat, asa ca numai pentru o perioada stopam “violenta”. Ai vrea sa concluzionezi intr-un anume fel?
Iti multumesc pentru interviu! Chiar apreciem sprijinul tau!
Pentru cititori: simtiti-va liberi sa intrati pe website-ul si myspace-ul nostru, caci acolo puteti asculta piesele de pe albumul nostru si de asemenea lasati un feedback!!
Sper sa va vedem curand la concerte.
SUPPORT THE UNDERGROUND & thanks Miss D!

Dana