|
25 august, inceputul festivalului medieval la Sibiu si timpul pentru un festival/eveniment privat, spuneti-i cum vreti, ce n-a vazut Parisul. Am plecat la Hermannstadt cu scopul precis de a impleti cele doua evenimente intr-unul singur si am avut ocazia de a ma bucura de o experienta inedita. Dupa drumul de initiere, o calatorie mai mult decat placuta cu trenul arhiplin, din ce in ce mai aproape de Sibiu, prin locuri din ce in ce mai pitoresti, dupa o cautare asidua de loc de cazare, am ajuns la locul evenimentului. S-a intrat in valuri in sala, s-a distins intre cei fara rezervare/cei cu rezervare, fara confirmare/cei si cu una, si cu alta. Vanzarea de invitatii pe loc a spulberat conditia de eveniment privat, dar am trecut si peste acest aspect. Dupa acest mic triumf al birocratiei, am luat si noi, in sfarsit, cu asalt, interiorul clubului Stage.
Pentru un eveniment organizat doar de cativa oameni, a fost incredibil de reusit. Minusuri oarecum nesemnificative: intarzierea – acceptabila; standul cu cduri si tricouri NM – piperat, dar asaltat de cei care isi permit; probleme tehnice la Bucovina, remediate la timp. Marea tristete – lansarea albumului nu a fost atunci, discuri cu ei nu s-au gasit.
Cei care au deschis festivalul au fost Nagual din Oradea. Muzica neolitica. Eu am auzit mai degraba muzica atonala, haotica. Doi oameni, cu tobe si un instrument ce aducea cu cavalul, au produs timp de 5-10 minute un pachet de sunete ce aminteau de un butoi rostogolindu-se la vale. Initiativa e oarecum laudabila, dar inchegarea lasa mult de dorit. Oricum scopul lor e posibil sa nu fi fost prezenta la Frey Faxi, in cele trei zile ale festivalului fiind prezenti la standul unde si-au vandut instrumentele, pe care le confectioneaza chiar ei.
Argus Megere. Trupa de black metal din Timisoara, fondata de Erebus, invitat si la Negura Bunget, si Fulmineos. Stilul abordat este un raw black metal destul de divers, cu evidente influente Burzum, nenumarate pasaje fiind chiar prea asemanatoare. Am remarcat fidelitatea reproducerii riffului din “Ea, lord of the Deep” de la aceeasi formatie, si titluri de piese oarecum neinteligibile (“Molima si sacrilegiu”?). In rest, piesa care a facut diferenta a fost “In cripta solitudinii eterne”, care are potential. Poate mai putin accent pe partile minimaliste si melodicitate pe clape a-la Burzum (care – e adevarat – prind foarte bine la public) si mai mult pe riffuri ar pune in lumina potentialul trupei, existent si vizibil in timpul concertului. Faptul ca Erebus concerteaza si cu Negura Bunget se cunoaste, Argus Megere imprumutandu-le pe alocuri stilul (cel mai evident, la partea vocala). Per total, originalitate nu, dar rezultatul in concert este, dupa cum bine remarca cineva, “hipnotic”. Avand in vedere ca nici nu erau programati sa cante, reusita pentru Argus Megere, asadar.
Fogland. Nucleul este acelasi ca si al Argusului, cei doi trecand de la chitari la bas si clape, asadar e vorba de o polivalenta aici. Stilul se departeaza insa - cu o singura chitara, vioara si voce feminina, pagan metal descrie oarecum bine ceea ce interpreteaza.
Din punctul meu de vedere, prestatia a fost cvasi-ratata. Elementele prin care se vroia a se face diferenta s-au pierdut undeva in neant. Vioara nu s-a auzit aproape deloc, acoperita mai ales de toba mare. Vocalista a avut un rol bine determinat, si anume de a atrage privirile publicului, deoarece nu s-a auzit deloc ce incerca sa cante. Majoritatea timpului a fost vorba de backing vocals, un sunet inalt si absolut deranjant ce incerca fara prea mult succes sa invinga celelalte instrumente. Muzical vorbind, este un fel de amestec intre Cruachan, Borknagar, Moonspell, putin din toate. De admirat faptul ca nu au facut coveruri. Cel putin, nu pe fata, pentru ca am auzit putin “The Eye of Oden” de la Borknagar, apoi o piesa-copie perfecta “Alma Mater”. Nu mai am nimic de adaugat.
Bucovina. Chiar daca au hotarat sa amane lansarea discului cu doua zile, au cantat “Ceasul aducerii-aminte” integral. Prinde foarte bine la public, sunt si mai cunoscuti. Cele doua piese disponibile pentru download au facut furori in primul rand; apoi prin apropierea de public au castigat foarte mult. Era locul si timpul perfect pentru “Bucovina, inima NOASTRA”. Apoi piese ca “Strasnic neamul meu” au potential enorm, mai ales cand suna atat de bine in concert. De altfel, tot “viking” metalul Bucovinei (cu niste influente thrash) suna de ti-e mai mare dragul. Pe doua chitari, bas, tobe, voce curata si scream-uri, muzica lor este un tot, acum delimitat de partea norvegiana. Cu adevarat pot spune ca “Luna preste varfuri” e cea mai metalica piesa cu licurici pe care am auzit-o vreodata. Versurile merg tuturor la inima, muzica e inspirata de trupele de pagan, dar in mare parte originala. Riffurile si vocea Luparului sunt cireasa de pe tort. Cu siguranta, Bucovina se detaseaza de majoritatea trupelor autohtone. Accentul pus pe muzica si nu pe imagine face ca ideologia trupei sa nu devina motiv de comercialitate, un lucru absolut respectabil. Multumesc pentru un concert reusit 100%.
Nokturnal Mortum. Cand au intrat pe scena, era destul de tarziu, lumea destul de apatica, s-au rezumat la a participa in mod pasiv la ce se petrecea acolo. Posibil sa fi fost de vina si lipsa oamenilor beti sau a amatorilor de pogo. Imaginea trupei – cu “uniforma” – haine negre lungi, brodate, chitari cu grif in forma de semiluna, machiaj negru. Atat. Ce a fost in rest, a fost doar muzica. Cu trei randuri de clape-doua chitari-bas-tobe-voce, Nokturnal Mortum au aratat si romanilor ca se descurca live cel putin la fel de bine ca pe album. Instrumentele s-au auzit foarte clar si din spatele salii, sonorizarea a fost buna. Clapele fiind esentiale, mi-era frica sa nu se ingroape in sunetul celorlalte instrumente, dar s-au auzit bine la toate piesele, si la melodii ca “Weltanschauung” au fost punctul forte. Setlistul a cuprins piese consacrate, ca “Black Raven”, “Weltanschauung”, “Kolyada”, “Hailed be the Heroes”, dar si piese de pe urmatorul album (“The Voice of Steel”). Unii dau exemplu versurile “Hailed be the Heroes” cand e vorba de Nokturnal Mortum si extremism. Iata ca in concert o asemenea piesa este absolut inofensiva; adevaratul atac este la nivel muzical, deoarece are instrumentatie foarte buna. Da, au fost si cativa care aratau a membri ai Noii Drepte. Au fost oameni trv imbracati in cvasinegru. Au fost individe sumbre. Fiecare a perceput concertul in felul lui, a priceput cat a putut din versuri, dar mai mult de 5% era absolut imposibil, indiferent de cat s-ar scandaliza scepticii, bagatorii de seama, ziaristii de mana a paispea care cauta un ciolan de ros. Muzica NM depaseste anumite standarde si asta au priceput-o absolut toti care au fost acolo. Poate lungimea pieselor, nemodificate pentru concert, sa-i fi tras putin in jos, in rest nimic de reprosat.
Acest festival e o piatra de temelie. In primul rand, stabileste Lupii Daciei Romania printre organizatorii de concerte cu public bine definit. In al doilea rand, lansarile de discuri – dupa cum ziceam, Bucovina va ajunge o trupa mare. Apoi a oferit celor de acolo ocazia de a vedea o trupa cunoscuta de black metal facand spectacol, ceea ce nu prea ne-a fost dat sa vedem pe aici. Apoi a destramat toate prejudecatile naziste. Varggoth e doar un personaj; cine sustine altceva nu face decat sa deformeze “opinia publica”.
Acestea fiind spuse, nu-mi ramane decat sa felicit organizatorii si sa le multumesc – trupa lui Andrei Molnar a facut o treaba foarte buna; astept continuarea. Pentru visatori a fost ceva nemaipomenit. Pentru visatorii veniti sa asiste si la festivalul medieval, o incantare. Pana la urmatorul eveniment, hailed be the heroes! |